ciurmatóre 
ciur|ma|tó|re
pronuncia: /ʧurmaˈtore/
sostantivo maschile

ingannatore; imbroglione

  SINGOLARE PLURALE
MASCHILE ciurmatore ciurmatori
FEMMINILE ciurmatrice ciurmatrici
SINGOLARE
MASCHILE ciurmatore
FEMMINILE ciurmatrice

PLURALE
MASCHILE ciurmatori
FEMMINILE ciurmatrici

permalink


Sfoglia il dizionario

A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z

ciurmadore (s. masch.)
ciurmaglia (s. femm.)
ciurmare (v. trans.)
ciurmarsi (v. pron. intr.)
ciurmato (part. pass.)
ciurmatore (s. masch.)
ciurmeria (s. femm.)
ciuschero (s. masch.)
ciusinga (s. femm.)
ciuvascio (agg. e s. masc.)
ciuvascio (s. masch.)
ciuvasso (agg. e s. masc.)
civada (s. femm.)
civadiera (s. femm.)
civadiero (s. masch.)
civaghino (agg.)
civaghino (s. masch.)
civaia (s. femm.)


3