irruènte 
ir|ru|èn|te
pronuncia: /irruˈɛnte/
aggettivo

1 che irrompe con impeto

2 impetuoso

  SINGOLARE PLURALE
MASCHILE irruente irruenti
FEMMINILE irruente irruenti
SINGOLARE
MASCHILE irruente
FEMMINILE irruente

PLURALE
MASCHILE irruenti
FEMMINILE irruenti

permalink



Sfoglia il dizionario

A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z

irrorazione (s. femm.)
irrotazionalità (s. femm.)
irrotto (part. pass.)
irruente (agg.)
irruento (agg.)
irruenza (s. femm.)
irrugginire (v. intr.)
irrugginire (v. trans.)
irrugginirsi (v. pron. intr.)
irrugginito (part. pass.)
irrugiadare (v. trans.)
irrugiadarsi (v. pron. intr.)
irrugiadato (part. pass.)
irruginire (v. trans e intr.)
irruginito (part. pass.)
irrumare (v. trans.)


---CACHE--- 2