binubìa 
bi|nu|bì|a
pronuncia: /binuˈbia/
sostantivo femminile

diritto lo stesso, ma meno comune, che binubato

  SINGOLARE PLURALE
MASCHILE
FEMMINILE binubia binubie
SINGOLARE
MASCHILE
FEMMINILE binubia

PLURALE
MASCHILE
FEMMINILE binubie

permalink


Sfoglia il dizionario

A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z

binormalità (s. femm.)
binoscopio (s. masch.)
binturong (s. masch.)
Binturong (s. masch.)
binubato (s. masch.)
binubia (s. femm.)
binubo (agg. e s. masc.)
binzicchese (s. masch. e femm.)
bio–, –bio (pref. e suff.)
bio– (pref.)
bioaccumulo (s. masch.)
bioacustica (s. femm.)
bioagricoltore (s. masch.)
bioagricoltura (s. femm.)
bioallevamento (s. masch.)


4