caràcul, caracùl

 
ca|rà|cul, ca|ra|cùl
pronuncia: /kaˈrakul/, /karaˈkul/
sostantivo maschile

zootecnia variante grafica, meno comune, di karakul

  SINGOLARE PLURALE
MASCHILE caracul caracul
FEMMINILE
SINGOLARE
MASCHILE caracul
FEMMINILE

PLURALE
MASCHILE caracul
FEMMINILE

permalink


Sfoglia il dizionario

A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z

caracollare (v. intr.)
caracollato (part. pass.)
caracollo (s. masch.)
caracora (s. femm.)
Caracorum (nome pr. masch.)
caracul, caracùl (s. masch.)
caradino (agg.)
caradino (s. masch.)
Caradociano (s. masch.)
caradride (s. masch.)
Caradridi (s. masch. pl.)
caradriforme (s. masch.)
Caradriformi (s. masch. pl.)
caradrio 1 (s. masch.)
caradrio 2 (s. masch.)
Caradrio 2 (s. masch.)
caradrio 3 (s. masch.)
Caradrio 3 (s. masch.)
caraffa (s. femm.)


4

I nostri siti
En français
In english
In Deutsch
En español
Em portugues
По русски
Στα ελληνικά
Ën piemontèis