carrubéto 
car|ru|bé|to
pronuncia: /karruˈbeto/
sostantivo maschile

terreno coltivato a carrubi; campo piantato a carrubi

  SINGOLARE PLURALE
MASCHILE carrubeto carrubeti
FEMMINILE
SINGOLARE
MASCHILE carrubeto
FEMMINILE

PLURALE
MASCHILE carrubeti
FEMMINILE

permalink


Sfoglia il dizionario

A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z

carrozzino (s. masch.)
carrozzo (s. masch.)
carrozzone (s. masch.)
carruba (s. masch. e femm.)
carrubbio (s. masch.)
carrubeto (s. masch.)
carrubio (s. masch.)
carrubo (s. masch.)
carruccio (s. masch.)
carrucese (agg.)
carrucese (s. masch. e femm.)
carrucola (s. femm.)
carrucolare (v. trans.)
carruga (s. femm.)
carruggio (s. masch.)
carrugio (s. masch.)
carseolano (agg. e s. masc.)
carsicismo (s. masch.)
carsico (agg.)
carsismo (s. masch.)


4