cucipiàtti 
cu|ci|piàt|ti
pronuncia: /,kuʧiˈpjatti/
sostantivo femminile

arnese usato per aggiustare terraglie

  SINGOLARE PLURALE
MASCHILE
FEMMINILE cucipiatti cucipiatti
SINGOLARE
MASCHILE
FEMMINILE cucipiatti

PLURALE
MASCHILE
FEMMINILE cucipiatti

permalink


Sfoglia il dizionario

A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z

cuciniere (s. masch.)
cuciniero (s. masch.)
cucinino (s. masch.)
cucino (s. masch.)
cucinotto (s. masch.)
cucipiatti (s. femm.)
cucire (v. trans.)
cucirsi (v. pron. trans.)
cucirino (s. masch.)
cucita (s. femm.)
cucito (agg. e s. masc.)
cucitoio (s. masch.)
cucitore (s. masch.)
cucitrice (s. femm.)
cucitura (s. femm.)
cucù (s. masch.)
cucù (onom.)
cucubalo (s. masch.)
Cucubalo (s. masch.)
cucuide (s. masch.)


4