mercurése 
mer|cu|ré|se
pronuncia: /merkuˈrese/, /merkuˈreze/
aggettivo

di Mercurio (ME)

  SINGOLARE PLURALE
MASCHILE mercurese mercuresi
FEMMINILE mercurese mercuresi
SINGOLARE
MASCHILE mercurese
FEMMINILE mercurese

PLURALE
MASCHILE mercuresi
FEMMINILE mercuresi


sostantivo maschile e femminile

nativo o abitante di Mercurio (ME)

  SINGOLARE PLURALE
MASCHILE mercurese mercuresi
FEMMINILE mercurese mercuresi
SINGOLARE
MASCHILE mercurese
FEMMINILE mercurese

PLURALE
MASCHILE mercuresi
FEMMINILE mercuresi

permalink


Sfoglia il dizionario

A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z

mercordì (s. masch.)
mercore (s. masch.)
mercorella (s. femm.)
mercupurina (s. femm.)
mercurato (s. masch.)
mercurese (agg.)
mercurese (s. masch. e femm.)
mercuriale 1 (s. femm.)
mercuriale 3 (s. femm.)
mercuriale 4 (s. femm.)
mercuriale 4 (s. femm.)
mercuriale 5 (s. femm.)
mercuriale 6 (s. femm.)
mercurialentis (s. femm.)
mercurialina (s. femm.)
mercurialismo (s. masch.)
mercuriano (agg.)
mercuriano (s. masch.)
mercuriazione (s. femm.)


4