ritentìva 
ri|ten|tì|va
pronuncia: /ritenˈtiva/
sostantivo femminile

facoltà di tenere a mente

  SINGOLARE PLURALE
MASCHILE
FEMMINILE ritentiva ritentive
SINGOLARE
MASCHILE
FEMMINILE ritentiva

PLURALE
MASCHILE
FEMMINILE ritentive

permalink


Sfoglia il dizionario

A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z

ritensione (s. femm.)
ritentamento (s. masch.)
ritentare (v. trans.)
ritentato (part. pass.)
ritentire (v. intr.)
ritentiva (s. femm.)
ritentività (s. femm.)
ritentivo (agg.)
ritento (part. pass.)
ritenuta (s. femm.)
ritenutezza (s. femm.)
ritenuto (part. pass.)
ritenzione (s. femm.)
ritenzionista (s. masch. e femm.)
ritergere (v. trans.)
ritergersi (v. pron. trans.)
riterminare (v. trans.)
riterminato (part. pass.)


2