tùrbico 
tùr|bi|co
pronuncia: /ˈturbiko/
sostantivo maschile

arcaico turbine un turbico con un vento impetuoso [G. Villani]

  SINGOLARE PLURALE
MASCHILE turbico turbici
FEMMINILE
SINGOLARE
MASCHILE turbico
FEMMINILE

PLURALE
MASCHILE turbici
FEMMINILE

permalink


Sfoglia il dizionario

A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z

turbatore (agg. e s. masc.)
turbazione (s. femm.)
turbè (s. femm.)
turbellario (s. masch.)
Turbellari (s. masch. pl.)
turbico (s. masch.)
turbidezza (s. femm.)
turbidimetria (s. femm.)
turbidimetro (s. masch.)
turbidite (s. femm.)
turbido (agg. e s. masc.)
turbighese (agg.)
turbighese (s. masch. e femm.)
turbina (s. femm.)
turbinaggio (s. masch.)
turbinale (agg.)
turbinare (v. intr.)
turbinare (v. trans.)


---CACHE--- 4