briluccichìo

 
bri|luc|ci|chì|o
pronuncia: /brilutʧiˈkio/
sostantivo maschile

raro scintillio, luccichio

  SINGOLARE PLURALE
MASCHILE briluccichio briluccichìi
FEMMINILE — —
SINGOLARE
MASCHILE briluccichio
FEMMINILE —

PLURALE
MASCHILE briluccichìi
FEMMINILE —

permalink


Sfoglia il dizionario

A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z

brillo 3 (s. masch.)
brillo 4 (agg.)
brilluccicare (v. intr.)
brilluccicato (part. pass.)
brilocche (s. masch.)
briluccichio (s. masch.)
brimeura (s. femm.)
Brimeura (s. femm.)
brina (s. femm.)
brinaiola (s. femm.)
brinamento (s. masch.)
brinare (v. imp.)
brinare (v. trans.)
brinata (s. femm.)
brinato (part. pass.)
brinatura (s. femm.)
brincello (s. masch.)
brincio (agg.)
brindare (v. intr.)
brindato (part. pass.)


---CACHE--- 4

I nostri siti
En français
In english
In Deutsch
En español
Em portugues
По русски
Στα ελληνικά
Ën piemontèis