bucacuòri

 
bu|ca|cuò|ri
pronuncia: /,bukaˈkwɔri/
sostantivo maschile e femminile

raro rubacuori

  SINGOLARE PLURALE
MASCHILE bucacuori bucacuori
FEMMINILE bucacuori bucacuori
SINGOLARE
MASCHILE bucacuori
FEMMINILE bucacuori

PLURALE
MASCHILE bucacuori
FEMMINILE bucacuori

permalink


Sfoglia il dizionario

A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z

buca 1 (s. femm.)
buche 1 (sost femm. pl.)
buca– 2 (pref.)
bucacchiare (v. trans.)
bucacchiato (part. pass.)
bucacuori (s. masch. e femm.)
bucafoglie (s. masch.)
bucafondi (s. masch.)
bucafratte (s. masch.)
bucaiolismo (s. masch.)
bucaiolo (s. masch.)
bucanete (s. masch.)
Bucanete (s. masch.)
bucaneve (s. masch.)
bucaniere (agg.)
bucaniere (s. masch.)
bucapere (s. masch.)
bucapra (s. femm.)
Bucapra (s. femm.)
bucare (v. intr.)


---CACHE--- 4

I nostri siti
En français
In english
In Deutsch
En español
Em portugues
По русски
Στα ελληνικά
Ën piemontèis