raccapriccióre

 
rac|ca|pric|ció|re
pronuncia: /rakkapritˈʧore/
sostantivo maschile

arcaico brivido

  SINGOLARE PLURALE
MASCHILE raccapricciore raccapricciori
FEMMINILE — —
SINGOLARE
MASCHILE raccapricciore
FEMMINILE —

PLURALE
MASCHILE raccapricciori
FEMMINILE —

permalink


Sfoglia il dizionario

A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z

raccapricciare (v. trans e intr.)
raccapricciarsi (v. pron. intr.)
raccapricciato (part. pass.)
raccapriccio (s. masch.)
raccapricciore (s. masch.)
raccapriccire (v. intr.)
raccare (v. intr.)
raccartocciare (v. trans.)
raccartocciarsi (v. pron. intr.)
raccartocciato (part. pass.)
raccato (part. pass.)
raccatta– (pref.)
raccattabroccoli (s. masch. e femm.)
raccattacenere (s. masch.)
raccattacicche (s. masch. e femm.)
raccattaconcio (s. masch.)
raccattafieno (s. masch.)
raccattamento (s. masch.)
raccattapalle (s. masch. e femm.)


---CACHE--- 4

I nostri siti
En français
In english
In Deutsch
En español
Em portugues
По русски
Στα ελληνικά
Ën piemontèis