guaìme 
gua|ì|me
pronuncia: /gwaˈime/
sostantivo maschile

erba tenera che rinasce nei prati dopo la prima o ultima falciatura

  SINGOLARE PLURALE
MASCHILE guaime guaimi
FEMMINILE
SINGOLARE
MASCHILE guaime
FEMMINILE

PLURALE
MASCHILE guaimi
FEMMINILE

permalink


Sfoglia il dizionario

A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z

guaicà (agg. e s. masch. e femm.)
guaicurù (agg. e s. masch. e femm.)
guaicurù (agg. e s. masc.)
guaiene (s. masch.)
guaimaccio (s. masch.)
guaime (s. masch.)
guaimentare (v. intr.)
guaina (s. femm.)
guainante (agg.)
guainato (s. masch.)
guainella (s. femm.)
guainone (s. masch.)
guaio (s. masch.)
guaiolare (v. intr.)
guaiolato (part. pass.)
guaiolo (s. masch.)
guaire (v. intr.)
guairo (s. masch.)
guaita (s. femm.)
guaitare (v. trans.)


---CACHE--- 2