curaorécchi 
cu|ra|o|réc|chi
pronuncia: /,kuraoˈrekki/
sostantivo maschile

arnese per pulirsi gli orecchi

  SINGOLARE PLURALE
MASCHILE curaorecchi curaorecchi
FEMMINILE
SINGOLARE
MASCHILE curaorecchi
FEMMINILE

PLURALE
MASCHILE curaorecchi
FEMMINILE

permalink


Sfoglia il dizionario

A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z

curandaio (s. masch.)
curando (avv.)
curante (part. pres.)
curante (s. masch. e femm.)
curanza (s. femm.)
curaorecchi (s. masch.)
curapipe (s. masch.)
curare (v. trans.)
curarsi (v. pron. trans.)
curarsi (v. pron. intr.)
curarico (agg.)
curarico (s. masch.)
curarina (s. femm.)
curarizzante (part. pres.)
curarizzare (v. trans.)
curarizzazione (s. femm.)
curaro (s. masch.)
curaro (agg.)
curaro (s. masch.)
curasnetta (s. femm.)


---CACHE--- 4